Traditia Facultatii de Litere coincide cu istoria invatamantului superior modern din Bucuresti.
Scoala Superioara de Litere a fost infiintata pe 2 noiembrie 1863. Un an mai tarziu, o data cu fondarea Universitatii din Bucuresti, devenea parte a noii structuri universitare, sub numele de Facultatea de Litere si Filozofie.
Localul in care functioneaza astazi Facultatea de Litere a fost dat in folosinta in 1927.

De la infiintare pana la al doilea Razboi Mondial:
Specializari. La inceput, durata studiilor era de 2 ani, in 1866 s-a trecut la 3 ani, iar din 1897 la patru ani. Studiile se incheiau cu examen si licenta, constand in  examene si sustinerea unei teze. Din 1891 facultatea a fost organizata pe sectii:  la inceput 3 - Filologie, Filozofie si Istorie  -, din 1900, 4 — Filozofie, Filologie clasica, Filologie moderna, Istorie; la inceputul secolului al XX-lea diplomele de licenta, date in numele M. S. Regelui, atestau specializarile: filozofie, filologie clasica, filologie moderna, istorie, geografie, istorie-geografie. Primul titlu de doctor a fost acordat in 1905.
Cateva cifre. Facultatea de Litere si Filozofie a evoluat ca urmare a eforturilor de adecvare la cerintele societatii romanesti si la progresele cunoasterii. Daca in anul universitar 1864-1865 cei 22 de studenti inscrisi audiau 6 cursuri (limba latina, istoria universala, istoria filosofiei, literatura franceza, istoria si literatura romanilor, literatura elina),  in 1878 activitatea era organizata in jurul a noua catedre, iar in anul universitar 1937-1938  peste 50 de profesori de la 31 de catedre sustineau cursuri pentru 3035 de studenti.
Profesori, cursuri, seminarii. Personalitati culturale de prestigiu, creatori de scoala in domeniul filologiei, au tinut cursuri in amfiteatrele facultatii: August Treboniu Laurian, primul decan al facultatii, (1864-1882), Bogdan Petriceicu Hasdeu, Alexandru Obobescu, Titu Maiorescu, Ioan Bogdan, Ovid Densusianu, Ion Bianu, Mihail Dragomirescu, Eugen Lovinescu, Alexandru Rosetti, Ion Aurel Candrea, Nicolae Cartojan, D. Caracostea, Stefan Ciobanu, Tache Papahagi, Tudor Vianu si altii. Ei au predat in Facultatea de Litere si Filozofie alaturi de mari istorici, filozofi, sociologi, precum Nicolae Iorga, Dimitrie Onciul, Constantin Radulescu-Motru, Petre P. Negulescu, Dimitrie Gusti, Constantin Giurescu, Vasile Parvan. Seminariile s-au constituit pe langa fiecare catedra incepand cu 1892. Ele ofereau studentilor posibilitatea de a lucra individual, sub indrumarea profesorilor, in sali dotate cu biblioteci de specialitate, dintre care unele numarau 2-3 mii de volume la inceputul secolului al XX-lea.
Cercetare. In perioada interbelica au luat fiinta, in cadrul Facultatii de Litere si Filozofie, institute de cercetare: Institutul de Istorie Literara si Folclor, fondat de Dimitrie Caracostea (1933), si Institutul Lingvistic, fondat de Alexandru Rosetti (1937), Institutul de Studii Latine, fondat de Nicolae Herescu (1938), Institutul de Istoria Artei, fondat de Gheorghe Oprescu, Ioan Andriesescu si I.D. Stefanescu (1941). Sub egida lor au fost elaborate lucrari de referinta pentru cercetarea filologica si au aparut publicatii stiintifice. Au aparut publicatii de specialitate: Grai si suflet (1923, Ovid Densusianu), Revista de Filosofie (1923, Constantin Radulescu-Motru), Dacia (1924, Vasile Parvan), Revista istorica romana (1931, C.C. Giurescu), Bulletin Linguistique (1933, Alexandru Rosetti), Cercetari literare (1933, Nicolae Cartojan), Sociologie Romaneasca (1938, Dimitrie Gusti) etc.
O institutie de prestigiu. Intr-o Romanie aflata in plin proces de modernizare, profesorii de la Litere si Filozofie constituiau o elita aflata in dialog permanent cu societatea: prin prezentele publicistice ori prin participarea la viata sociala si culturala, cuvantul lor sporea prestigiul si autoritatea Facultatii in fata opiniei publice. Unii dintre profesori au condus institutii sau organizatii prestigioase: August Treboniu Laurian si Ion Bianu au fost presedinti ai Academiei Romane; Alexandru Rosetti a fost directorul Fundatiei pentru Literatura si Arta „Regele Carol II”. Multi dintre reprezentantii corpului didactic au fost membri ai Academiei Romane (August Treboniu Laurian, Titu Maiorescu, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Ion Bianu, Ioan Bogdan, Dimitrie Caracostea, Nicolae Cartojan, Ovid Densusianu, Theodor Capidan).
Inaintea celui de-al doilea Razboi Mondial, Facultatea de Litere si Filozofie era o institutie moderna, perfect sincronizata cu institutii similare din Europa, cu prestigiu si autoritate in societatea romaneasca. Competenta profesorilor si calitatea studentilor asigurau performanta activitatilor de invatamant si de cercetare.
Din 1948 pana in 1989:
„Reforma“. O perioada distincta in istoria facultatii a inceput in 1948, o data cu promulgarea Legii de reforma a invatamantului, pregatita de cateva schimbari in toamna anului 1944. Modelul occidental dupa care functionase facultatea pana atunci a fost inlocuit cu modelul comunist, de inspiratie sovietica: structura si continutul planurilor de invatamant au fost ideologizate, au avut loc epurari ale corpului profesoral pe criterii politice (Facultatea de Litere si Filozofie a fost una dintre cele mai afectate), la admiterea studentilor avea prioritate criteriul „originii sanatoase” (ceea ce insemna ca accesul la studii superioare al celor proveniti din familii „burgheze“, de „chiaburi“, de preoti ori de detinuti politici era foarte limitat). Astfel, in anul universitar 1948-1949 mai predau in facultate doar 23%  din cadrele didactice care functionasera inaintea reformei, iar in 1950 doar 10%. Aceste masuri au persistat pana la mijlocul anilor ’60, chiar daca rigoarea aplicarii lor a cunoscut unele variatii in timp.
Noua structura.  Prin Legea din 1948 s-au creat patru facultati distincte - Filologie, Filozofie, Pedagogie-Psihologie, Istorie-Geografie -, iar institutele de cercetare pe care le patrona vechea Facultate de Litere si Filozofie au trecut in subordinea Academiei Republicii Populare Romane. In 1963, Facultatea de Filologie s-a scindat in Facultatea de Limba si Literatura Romana (cu 8 catedre) si Institutul de Limbi si Literaturi Straine. In perioada 1963-1989, Facultatea de Limba si Literatura Romana a functionat cu o singura sectie, cu dubla specializare (romana — o limba straina), pregatind profesori pentru invatamantul liceal si gimnazial. Numarul de locuri a scazut treptat: de la cateva sute in anii ’50 la numai 50 de studenti pe fiecare an de studiu, in anii ’80.
Cursuri, profesori. Dupa controlul ideologic strict din anii ’50, planurile de studii au redobandit o structura adecvata invatamantului filologic, in special dupa ce regimul comunist a manifestat o relativa „deschidere“, la mijlocul anilor ’60. In pofida dificultatilor de ordin politico-ideologic, facultatea a ramas, in toata perioada postbelica, un puternic centru de invatamant si cercetare, ilustrat prin nume de referinta precum acad. Iorgu Iordan, acad. Alexandru Rosetti, acad. Alexandru Graur, Boris Cazacu, acad. Ion Coteanu, acad. G. Calinescu, acad. Tudor Vianu, acad. Serban Cioculescu, Silvian Iosifescu, acad. Alexandru Piru, Ovid S. Crohmalniceanu, acad. Zoe Dumitrescu Busulenga, Dimitrie Macrea, Mihai Pop, acad. Emanuel Vasiliu. Aici s-au format multi dintre cei mai prestigiosi lingvisti, istorici si critici literari, folcloristi si profesori din ultima jumatate de secol. A fost, de asemenea, continuata traditia implicarii profesorilor si a studentilor in viata culturala, iar activitatea cenaclurilor literare din facultate a marcat destinul multor scriitori contemporani. Incepand cu 1960, Facultatea de Filologie  a organizat anual Cursurile de vara si colocviile stiintifice de limba, literatura, istoria si arta poporului roman, la care, in perioada 1960-1983, au participat 3228 de cursanti. Printre profesorii care au tinut prelegeri in cadrul acestor cursuri se numara Iorgu Iordan, Boris Cazacu, Matilda Caragiu Marioteanu, Ion Coteanu, Dimitrie Macrea, Jacques Bick, Alexandru Rosetti, Tudor Vianu, George Calinescu  etc.
ASTAZI:
Dupa 1990, Facultatea de Litere si-a recuperat acele componente ale traditiei pe care regimul comunist i le suspendase si, in acelasi timp, a continuat procesul de modernizare prin dialogul cu societatea si prin reintegrarea in circuitul european.

STRUCTURA FACULTATII

Studii universitare de Licenta
Domeniul Stiinte umaniste
Filologie: Limba si literatura româna – o limba si literatura straina; Literatura universala si comparata – o limba si literatura straina
Stiinte sociale si politice: Studii europene
Stiinte ale comunicarii: Comunicare si relatii publice, Biblioteconomie si stiintele informarii si documentarii
Stiinte administrative: Asistenta manageriala si secretariat

- durata de studiu 3 ani, forma de învatamât zi si I.D.
- sesiunea de admitere iulie
- examen scris; concurs de dosare

Studii universitare de Masterat
Studii literare românesti
Studii avansate în lingvistica-Structura si functionarea limbii române
Antropologie culturala, etnologie si folclor
Politica si cultura în context european si international
Didactici ale disciplinelor filologice
Teoria literaturii si a culturii, literatura comparata
Cultura si civilizatie ebraica
Teoria si practica editarii
Gestionarea informatiei în societatea contemporana
Administratie publica electronica

- durata de studiu: 2-4 semestre
- sesiune admitere: septembrie
- examen scris si examen oral

Studii universitare de Doctorat
Domenii de doctorat
Departamentul Stiinte ale literaturii:
Literatura
Literatura comparata
Teorie literara
Etnologie si folclor
Bibliologie

Departamentul Lingvistica

- durata de studiu: 3 ani
- sesiune admitere: septembrie
- colocviu

Conducerea facultatii:
Decan: Conf. dr. Liviu Papadima
Prodecan: Conf. dr. Andra Vasilescu, Conf. dr. Rodica Zafiu
Secretar stiintific: Lect. dr. Romanita Constantinescu