Limbile Straine reprezinta o disciplina de indelungata traditie la Universitatea din Bucuresti. Predate pana in 1948 in cadrul Facultatii de Litere si Filozofie, apoi in cadrul Facultatii de Filologie, s-au concentrat intr-o singura facultate: Facultatea de Limbi si Literaturi Straine incepand din 1963.

Cei 140 de ani de istorie a Universitatii din Bucuresti sunt totodata o istorie mereu ascendenta a predarii limbilor si literaturilor straine. Inceputul s-a facut, cum era si firesc, cu latina si greaca veche, care s-au predat chiar de la infiintarea Universitatii in 1864. Zece ani mai tarziu, in 1874, prin marele B. P. Hasdeu, care isi incepe cursul sau de Filologie Comparata Indo-Europeana, Universitatea intra in circuitul de mari si incontestabile valori europene. Rand pe rand, pana la al doilea razboi mondial, s-au infiintat in cadrul Facultatii de Litere si Filosofie a Universitatii din Bucuresti noi catedre si s-au introdus specializari filologice: italiana (1878), limbi slave (1891), franceza (1899), germana (1905), spaniola (1930), rusa (1934), engleza (1936), chineza (1956), araba si turca (1957), maghiara (1958), hindi (1965), persana si finlandeza (1969), portugheza si japoneza (1974), catalana (1978), ebraica (1990), rromani (1992), suedeza, norvegiana si olandeza (1993), coreeana si slovena (1995), limbi moderne aplicate (2000 - sectie de sine statatoare cu limbile engleza, franceza, germana, italiana, spaniola), neogreaca (2001), studii americane (2004 — sectie de sine statatoare).
Ultima jumatate de secol, pana in zilele noastre, a inregistrat cea mai mare dezvoltare a invatamantului de limbi straine la Universitatea din Bucuresti. Trecand prin diferite forme organizatorice (sectii de limbi straine in cadrul fostei Facultati de Filologie; un Institut de Limbi Straine cu trei facultati: romanice, germanice si slave; astazi o Facultate de Limbi si Literaturi Straine cu variate catedre si specializari) si prin diferite sisteme de scolarizare si de specializare (specializari principale si secundare, cursuri optionale si facultative), in functie de necesitati si posibilitati, invatarea limbilor straine a devenit o preocupare majora in cadrul Universitatii.
Un inventar al tuturor limbilor care s-au predat, in diferite ranguri si periodicitati, ridica numarul acestora la cifra impresionanta de 44 de limbi, din care in mod curent astazi se predau 25.
Ca si in trecut, in domeniul nostru s-au remarcat printre profesori mari personalitati, savanti de renume mondial care au dat stralucire stiintelor umaniste din Romania. Ne facem o placuta datorie de recunostinta amintind numai cateve nume ilustre din lungul sir al celor disparuti:Iorgu Iordan (filologie romanica), Alexandru Graur (lingvistica generala), B. P. Hasdeu (filologie indo-europeana),Tudor Vianu (literatura universala si comparata), Ana Cartianu (engleza), Ion C. Chitimia (slavistica), Vladimir Drimba (orientalistica) si multi alti adevarati creatori de scoala in domeniu.
Prin specificul ei, Facultatea de Limbi si Literaturi Straine a Universitatii din Bucuresti are numeroase legaturi pe plan international, concretizate prin prezenta a numerosi lectori straini la diferite sectii (peste 20), veniti la noi in cadrul acordurilor de colaborare ale Romaniei cu alte tari. De asemenea, sunt lectori de limba romana din randul cadrelor noastre didactice plecati sa predea la catedre de filologie romana ale universitatilor din alte tari. Se organizeaza manifestari stiintifice (colocvii, simpozioane) in diferite domenii (filologie romanica, germana, slava, orientala etc.) cu participarea colegilor din respectivele tari, se publica lucrari stiintifice in limbi straine in publicatii de profil autohtone si din strainatate. Unii dintre noi sunt membri in colective de redactie ale unor reviste straine de profil sau in organisme internationale de romanistica, germanistica, slavistica etc.
La inceput de nou mileniu, in aceasta epoca de accelerat progres in toate domeniile vietii sociale, politice, economice si culturale, in perspectiva aderarii tarii noastre la Uniunea Europeana, insusirea limbilor straine — candva un apanaj al elitelor intelectuale — a devenit o conditie esentiala de afirmare a tuturor cetatenilor tarii. Este, practic, o axioma ca fara cunoasterea a una-doua limbi straine de circulatie internationala nu se pot obtine succese in activitatea politica, in afaceri, in activitatea culturala si stiintifica. Pentru a forma cadre competitive pe plan extern — in diplomatie sau in organismele Uniunii Europene, cat si in interior, in invatamantul pre-universitar, in edituri, mass-media, institutii guvernamentale si organizatii non-guvernamentale - este nevoie inainte de toate de o buna pregatire de specialitate in domeniul limbilor straine, nu numai cele de larga circulatie, cat si celelalte. De aceea se acorda in facultatea noastra o tot mai mare atentie ridicarii nivelului cursurilor si seminariilor, corespunzator cu cerintele tot mai mari, prin folosirea mijloacelor moderne de predare, prin alcatuirea de instrumente de lucru — gramatici si dictionare, infiintarea de sectii cu profil practic, cerute de necesitatile pietei (limbi straine aplicate, traducatori). A crescut de asemenea interesul fata de folosirea de burse de specializare, fata de participarea la programe internationale pe baza de granturi, fata de perfectionarea prin masterat si doctorat. Suntem in continuare prezenti in alte facultati ale Universitatii, ca titulari ai specializarii B — limbi straine la unele dintre acestea (Litere si Geografie) sau ai cursurilor optionale si facultative.
Limbile si literaturile straine — asa cum sunt ilustrate si intelese in cadrul disciplinelor de la Universitatea noastra — au toate sansele ca, pastrand si continuand frumoasele traditii in domeniul cercetarii fundamentale, sa devina in scurt timp acea stiinta-pilot in jurul careia sa graviteze celelalte stiinte umaniste innoite, prinse in angrenajul modern si de perspectiva al intregii culturi romanesti actuale, cu tot ceea ce are ea mai bun in ansamblul culturii europene.

STRUCTURA FACULTATII
Studii universitare de Licenta
Domeniul Stiinte umaniste
Studii culturale: Studii americane
Limbi si Literaturi: Engleza, Germana, Franceza
Limbi si literaturi romanice: Italiana, Portugheza, Spaniola, Filologie clasica
Limbi si literaturi orientale: Araba, Chineza, Japoneza
Rusistica si slavistica: Rusa, Bulgara, Ceha, Croata, Polona
Limbi si literaturi de pe teritoriul României: Maghiara, Neogreaca, Rromani
Limbi si literaturi: Traducatori-interpreti
Limbi moderne aplicate: Limbi moderne aplicate

- durata de studiu 3 ani, forma de învatamât zi si I.D.
- sesiunea de admitere iulie
- examen scris; concurs de dosare

Studii universitare de Masterat
Studii franceze si francofone *
Studii culturale canadiene *
Studii culturale britanice *
Studii culturale americane
Management intercultural (domeniul francez). Comunicare de afaceri în context multicultural
Lingvistica limbii engleze *
Discurs si argumentare *
Strategii de comunicare (domeniul comunicare)
Strategii comunicationale interculturale în regiunea plurietnica Europa *
Programare si management didactic pentru limbile straine *
Studii de cultura rusa si comunicare în afaceri *
Studii culturale slave (Interculturalitate si traducere)*
Romanistica*
Studii asiatice *
Orientul mijlociu:limbi si culturi în contact
Studii de cultura maghiara
Master european: pentru formarea interpretilor de conferinta
Traducere specializata si studii de terminologie *
Traducerea textului literar contemporan *
* Aceste programe vor functiona cu conditia obtinerii aprobarii de la ARACIS

- durata de studiu: 3 semestre
- sesiune admitere: septembrie
- examen scris

Studii universitare de Doctorat
Limbi si Identitati Culturale (scoala doctorala)
Studii Literare si Culturale (scoala doctorala)

- durata de studiu: 3 ani
- sesiune admitere: septembrie
- colocviu

Conducerea facultatii:
Decan: Prof. dr. Alexandra Cornilescu
Prodecan: Conf. dr. Liviu Franga, Conf. dr. Octavia Nedelcu
Secretar stiintific: Prof. dr. Mihaela Voicu

Catedre
·    Catedra de ENGLEZA - In ultimii ani, datorita cresterii spectaculoase a numarului de studenti, Catedra de Engleza s-a dezvoltat in ritm rapid, in cadrul ei predand aproape cincizeci de cadre didactice cu varste cuprinse intre douazeci si cinci si saptezeci de ani. Orientandu-se de la inceput catre cele doua mari literaturi-britanica si americana-studiile literare au fost completate cu studierea civilizatiilor si culturilor britanica si americana, carora li se adauga cele raspunzand interesului deosebit al multor studenti pentru literatura si cultura de expresie engleza din alte spatii (australian, canadian, african etc.). O particularitate a catedrei este accentul pus pe studiul teoretic si aplicativ al abordarilor critice contemporane ale fenomenului cultural, prin cursuri ce asigura patrunderea in spatiul cultural romanesc a celor mai recente dezvoltari critic-culturale. Cursurile de lingvistica engleza au un profil distinct in comparatie cu alte catedre similare prin componenta teoretica si explicativa pe care o cuprind. Catedra acorda maxima atentie predarii functionale a limbii, precum si insusirii limbajelor speciale. In acest sens, mentionam infiintarea si dezvoltarea sectiei de traducatori si interpreti si a sectiei de limbi moderne aplicate. In cadrul catedrei functioneaza programe de studii aprofundate legate strans de activitatea de cercetare desfasurata de catre membrii catedrei: Studii culturale britanice, Studii culturale americane, Abordari contemporane in analiza literaturilor de expresie engleza, Lingvistica aplicata.

·    Catedra de FILOLOGIE CLASICA - Catedra de Filologie Clasica cuprinde in prezent 16 membri. Preocuparile stiintifice ale acestora acopera o arie extrem de larga in domeniile limbilor si culturilor latina si greaca. Sunt specialisti care asigura baza documentara a cercetarii, prin alcatuirea de editii critice, traduceri de referinta in cultura romaneasca, manuale si cursuri indispensabile, prin interpretari novatoare adaptate celor mai recente tendinte din filologia clasica actuala, dar care se ocupa si de aspectele teoretice cele mai generale ale disciplinei. Sunt autori care au preocupari strict legate de filologia clasica traditionala, precum si altii interesati de situarea ei in prelungirea antichitatii clasice (medio- si neolatina, medio- si neogreaca, situarea in context comparatist). In momentul de fata, catedra cuprinde specialisti avizati in: istorie si teorie literara greco-latina; istoria si gramatica istorica a limbilor clasice; indo-europenistica, istoria limbilor romanice; istorie si epigrafie antica clasica; micenologie; dialectologie italica antica; poetica si stilistica clasica si medievala, etc. Sunt in curs de desfasurare proiecte individuale de amploare. Ultimii ani au adus o noua diversificare a domeniilor de interes ale specialistilor din catedra, precum: literatura si mentalitati medio-latine; cultura literara a Bizantului; mitologie clasica si mitologie romaneasca etc.

·    Catedra de FRANCEZA - Catedra de Limba si Literatura Franceza, una dintre cele mai vechi din Universitatea din Bucuresti, s-a bucurat totdeauna de prezenta, in randurile membrilor sai, a unor specialisti apreciati atat in calitate de cercetatori, cat si ca rafinati oameni de cultura. Multi dintre ei au fost creatori de scoala, legandu-si numele atat de aparitia unor noi directii de studiu pe taramul lingvisticii sau al literaturii franceze, cat si de publicarea unor lucrari de mare valoare stiintifica, instrumente cu rol esential in formarea promotiilor succesive de Prof.i de limba si literatura franceza. Depunand eforturi pentru a asigura rezultate la acelasi nivel la care au situat-o predecesorii lor, actualii componenti ai colectivului catedrei se numara printre specialistii cunoscuti in literatura franceza, in literaturi francofone sau in lingvistica franceza de orientarile cele mai diverse. Printre actualele directii de cercetare ale colectivului-care sunt aprofundate in programe de masterat-pot fi mentionate urmatoarele: Analiza si istoria conceptelor literare si a confluentelor interculturale franco-romane, Cercetari de antropologie culturala si istoria mentalitatilor, Studii medievale, Analiza discursului, Analiza contrastiva, Lexicografie bilingva. Catedra mai cuprinde doi Lect.i straini prin acord cultural (Franta, Belgia).

·    Catedra de HUNGAROLOGIE - Pregatirea studentilor de la maghiara revine de mai bine de zece ani catedrei de Hungarologie, care s-a dezvoltat atat cantitativ (de la 4 la 12 cadre didactice), cat si calitativ: in afara de specialisti la discipline lingvistice si literare, exista in prezent lingvisti si cadre bine pregatite in domeniul etnologiei, folclorului, semioticii, al limbii finlandeze. Principalele obiective ale catedrei sunt pregatirea, formarea unor hungarologi, buni cunoscatori ai limbii si culturii maghiare, capabili sa predea maghiara in scoli si licee, dar si sa desfasoare o buna munca de cercetare in domeniu. Este o caracteristica a catedrei de Hungarologie de la facultatea noastra faptul ca pregateste si studenti de alta etnie decat maghiari si ofera o pregatire axata pe studii de hungarologie, deci nu se limiteaza la studierea limbii si literaturii. Catedra de Hungarologie este si un centru de cercetare, are bune legaturi cu alte centre universitare din tara si de peste hotare (mai ales din Ungaria), lanseaza programe de cercetare (bilingvism, interferente intre cultura populara maghiara si romana).

·    Catedra de ITALIANA - Inca de la inceputurile sale, aproape centenare, invatamantul de italiana de la universitatea bucuresteana a acordat o atentie egala disciplinelor lingvistice si literare. Nu au lipsit si nu lipsesc nici astazi, cand studentii au la dispozitie videoteca, CD-uri, diapozitive etc., cursurile de civilizatie. Corpul profesoral, din care face parte cel putin un lector trimis din Italia, urmareste nu numai dobandirea competentei de buni vorbitori si traducatori din si in limba straina, ci si pe aceea de italienisti, specialisti in disciplinele lingvistice si literare: Istorie, dar si Critica literara, Analiza textuala etc. Si prin grija catedrei, bibliotecile din facultate si-au sporit in ultimii ani fondul de carte italiana, lucru reflectat si de nivelul de pregatire a studentilor sectiei.

·    Catedra de LIMBI si LITERATURI GERMANICE - In anul 2005, Catedra de Limbi si Literaturi Germanice va sarbatori cea de a 100-a aniversare a intemeierii sale la Universitatea din Bucuresti, fiind — la 1905 — prima forma institutionalizata de studiere la nivel universitar a limbii si literaturii germane din Romania. Bogatele traditii si ampla experienta acumulata in acest secol de existenta au fost fructificate si amplificate prin sectiile de studiere a limbii germane, de cunoastere si aprofundare a literaturii si culturii germane, accentul fiind pus, fireste, pe o cat mai inalta competenta lingvistica si, ca urmare, si pe ampla cuprindere a fenomenului cultural si literar din Germania si Austria. Totodata a fost acordata atentia cuvenita si istoriei limbii si literaturii vorbite, respectiv create de populatia germana conclocuitoare din Romania. Oamenii de cultura angajati in procesul didactic de la aceasta catedra — creatori de scoala, intermediari culturali, fondatori de cercetare germanistica romaneasca — au creat de-a lungul vremii instrumentele de lucru principale in domeniu, publicand meritorii studii, manuale, traduceri, articole, dictionare. Actualmente studiul limbii si literaturii germane, dar si cel al limbilor neerlandeza si suedeza, se afla in plin proces de modernizare a predarii si insusirii acestor limbi si literaturi, tinand cont de noile provocari ale dinamicii economice, sociale si culturale, amplificand colaborarea internationala si schimbul de experienta in cadrul programelor Socrates, Erasmus sau CEPUS. In anii III-IV de studiu fiinteaza o grupa a sectiei de traducatori, translatori si terminologi, conectata la experienta marilor scoli europene de profil. Din 2004 catedra participa la noua sectie de traducatori-translatori-terminologi cu durata de studii de 3 ani. Studii de masterat aprofundeaza cunostintele si orienteaza cercetarea germanistica in sensul interdisciplinaritatii si al interculturalitatii. In acelasi spirit sunt indrumati si doctoranzii in specialitatile limba, literatura si metodica predarii limbii germane ca limba straina, continuand astfel nobilele traditii ale scolii de cercetare romanesti din acest domeniu si adaptandu-le la noile cerinte ale contemporaneitatii. In prezent se fac eforturi pentru elaborarea programelor pentru trecerea la sistemul european conform prefigurat prin acordurile de la Bologna.
 
·    Catedra de LIMBI si LITERATURI IBEROROMANICE - Din februarie 2000, Catedra de Lingvistica Romanica, Limbi si Literaturi Iberoromanice a revenit la structura pe care o avea inainte de toamna anului 1974. Catedra cuprinde patru departamente (Lingvistica romanica, Limba si literatura spaniola, Limba si literatura portugheza, Limba catalana) si are in prezent un numar de 11 membri (la care se adauga 4 lectori straini). Printre acestia, se afla personalitati ale lingvisticii romanice romanesti, hispanisti si portughezisti bine cunoscuti in tara si peste hotare, traducatori din limbile iberoromanice. Preocuparile stiintifice ale membrilor catedrei acopera o arie larga: lingvistica romanica comparata, lingvistica spaniola (in perspectiva contrastiva), pragmatica, stilistica, semantica, lexicologie, lexicografie, metodologie, ev mediu spaniol/portughez, tehnici narative in literatura spaniola/portugheza actuala, editii stiintifice de texte vechi spaniole, literatura hispanoamericana, intertextualitate, curente si scoli literare in spatiul iberic, etc. In activitatea lor de cercetare, specialistii catedrei folosesc drept baza teoretica atat lucrarile fundamentale din bibliografia romaneasca a problemei studiate, cat si biblioteca straina. Avand o temeinica pregatire profesionala, membrii catedrei de Lingvistica Romanica, Limbi si Literaturi Iberoromanice au dovedit, prin lucrarile publicate in tara sau in strainatate, ca sunt cercetatori competenti in domeniul foneticii si fonologiei romanice, al cultismelor din limbile romanice, al lexicului latin mostenit, etc. Ei sunt totodata deschizatori de drumuri in cercetarea fenomenului literar sau lingvistic spaniol ori portughez in tara noastra.
 
·    Catedra de LIMBI si LITERATURI ORIENTALE - Cuprinde sectiile de limba araba, chineza, hindi, japoneza, persana, rromani, turca. Aceste limbi diverse sunt reunite sub eticheta de "limbi orientale" si pentru ca, in afara de strategiile de predare, ele au in comun o metoda de abordare si cercetare care, printr-un consens intelectual nediscriminator, aduce aproape limbi si culturi indepartate. Unica in tara, catedra reprezinta scoala romaneasca de orientalistica, care s-a format in timp cu eforturi deosebite, iar la ora actuala arabistica, sinologia, turcologia, indianistica, niponistica romana au intrat in circuitul international si sunt recunoscute si apreciate de organisme academice internationale. Profesorii catedrei au o specializare complexa, caci un numar mic de cadre didactice predau la fiecare sectie o mare diversitate de discipline conform programei, cursuri practice de limba contemporana, precum si cursuri de limba veche (clasica), cursuri de lingvistica (tipologie, gramatica functionala, dialectologie), cursuri de civilizatie (istoria ideilor, mentalitati, etnologie) si de literatura (istoria genurilor, stilistica literara, poetica). Pe langa sarcinile didactice, fiecare sectie are un proiect comun de traducere si prezentare in cultura romana a operelor fundamentale reprezentative pentru culturile a caror limba o predau.
 
·    Catedra de LIMBI si LITERATURI SLAVE - Catedra de Limbi si Literaturi Slave, cu o traditie de peste 50 de ani, cuprinde sapte sectii de limbi slave moderne: bulgara, ceha, croata, sarba, slovaca, polona, ucraineana si doua lectorate de limba macedoneana si slovena. Cei 21 de membri ai catedrei depun o activitate sustinuta in plan stiintific si didactic, marea majoritate fiind recunoscuti prin lucrarile publicate si participarile la simpozioanele ori congresele de profil in slavistica internationala. Masteratul de filologie slava asigura absoventilor aprofundarea cunostintelor de slavistica si raportarea acestora la filologia romaneasca. In cadrul fiecarei sectii activeaza lectori straini, vorbitori nativi care se ingrijesc de o mai buna insusire a limbii slave studiate. Absolventii sectiilor de limbi si literaturi slave isi desfasoara activitatea atat in invatamant, cat si in presa, radio, televiziune, translatie ori management cultural. Limbile slave ofera o perspectiva cel putin interesanta asupra unor culturi si unor civilizatii cu care romanii au interferat permanent in ultimele secole, iar limba slava veche este esentiala in intelegerea aparitiei si dezvoltarii culturii romane. scrise.

·    Catedra de LIMBI MODERNE - Profilul catedrei de Limbi Moderne este predarea limbilor engleza si franceza in toate facultatile cu profil nefilologic din Universitatea din Bucuresti. Profesorii catedrei au urmat cursuri de specializare in predarea limbajelor de specialitate in cadrul Consiliului Britanic si al Institutului Francez din Bucuresti. Ei se remarca si printr-o bogata activitate de cercetare si publicistica, la care se adauga initiativa de a alcatui, impreuna cu studentii facultatilor la care predau, minidictionare de specialitate (englez-roman, francez-roman). Catedra are de curand un sediu propriu si a primit materiale didactice (manuale, casete audio, fotocopiator) ce servesc drept suport audio-vizual in predarea limbilor straine.

·    Catedra de RUSA - Prin cursurile predate la aceasta catedra, parte componenta a Facultatii de Limbi si Literaturi Straine, studentii dobandesc cunostinte atat in domeniul lingvisticii, cat si al literaturii ruse. La cursurile teoretice si la cele practice, limba rusa este predata in plan contrastiv cu limba romana. La acestea, se adauga cursuri complementare ca Teoria si practica traducerii si Teoria si practica textului. Literatura se preda atat din perspectiva istorica, incepand cu folclorul, pana la perioada contemporana, cat si tematica, la cursurile optionale. Se urmareste nu numai insusirea unor competente comunicative de limba, dar si a unor largi cunostinte de cultura, nu numai prin literatura, dar si prin cunoasterea curentelor de gandire, a unor momente de istorie, dezvoltarea artelor, etc., prin cursul de Istoria culturii ruse. Catedra asigura anual un program de masterat. Toti membrii catedrei sunt angrenati in activitatea stiintifica orientata spre cercetarea comparatista a limbii si literaturii. Rezultatele cercetarii, concretizate in lucrari de remarcabila tinuta stiintifica ale tuturor membrilor catedrei, sunt publicate in fiecare an in volumul Filologie rusa. Lucrari remarcabile in domeniul folclorului comparat, al literaturii ruse, al relatiilor romano-ruse si al cercetarii contrastive a limbii ruse se bucura de apreciere internationala. Catedra organizeaza anual o sesiune stiintifica, la care participa rusistii din toate centrele universitare din tara.

Unitatile de cercetare din cadrul facultatii:
CENTRUL DE CERCETARE DE LINGVISTICA COMPARATA;
INSTITUTUL DE STUDII CLASICE;
CENTRUL DE STUDII CHINEZE;
CENTRUL DE STUDII ARABE;
CENTRUL DE STUDII CANADIENE;
CENTRUL DE STUDII AMERICANE;
CENTRUL DE STUDII BRITANICE;
CENTRUL DE STUDIU AL FRANCOFONIILOR;
CENTRUL DE STUDII MEDIEVALE DE SECOLUL AL XII-LEA;
CENTRUL DE SINTAXA COMPARATA A LIMBILOR ROMANICE;
CENTRUL DE TEORIE SI ANALIZA A DISCURSULUI;
CENTRUL DE STUDII DE FUNDAMENTE ALE MODERNITATII.